Și-au dat seama că cele scrise de mine aici și aici sunt adevărate și că au luat-o pe arătură
așa că au modificat legeaAsta și după ce nu au văzut cozile acestea fiind simple ipoteze lansate de dușmanii de clasă...
Modificarea se referă la:
a. Criteriile de reconsiderare a activității din independente în dependende
b. Modificarea substanțială a art.III din OUG 58/2010, cel ce prevedea plata unor contribuții individuale
Modificarea s-a produs prin apariția OUG 82/2010 (ce exista ca proiect pe net) și despre care știam că va apărea abia din data de 13 septembrie încolo, dar care a apărut deja în monitorul oficial pe 8 septembrie (mulțumesc Marian, încă odată, pentru atenționare și pentru link). PDF-ul cu copia monitorului oficial, de pe codfiscal.money.ro
A. Criteriile de reconsiderare.
Au fost reduse, de la 6 la 4. Acum, acestea sunt:
2.1. Orice activitate poate fi reconsiderată ca activitate dependentă dacă îndeplinește cel puțin unul dintre următoarele criterii:
a) beneficiarul de venit se află într-o relație de subordonare față de plătitorul de venit, respectiv organele de conducere ale plătitorului de venit, și respectă condițiile de muncă impuse de acesta, cum ar fi: atribuțiile ce îi revin și modul de îndeplinire a acestora, locul desfășurării activității, programul de lucru;
Observație: punctul a este nemodificat
b) în prestarea activității, beneficiarul de venit folosește exclusiv baza materială a plătitorului de venit, respectiv spații cu înzestrare corespunzătoare, echipament special de lucru sau de protecție, unelte de muncă sau altele asemenea și contribuie cu prestația fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu și cu capitalul propriu;
Observație: punctul b este modificat prin introducerea sintagmei “exclusiv” ceea ce face ca doar în cazul utilizării cu caracter exclusiv a bazei tehnico materiale a plătitorului de venit activitatea independentă să fie reconsiderată ca dependentă.De asemenea, acest punct s-a comasat cu vechiul punct c (punctul c, se referea la contribuția exclusiv intelectuală sau fizică fără utilizarea capitalului propriu executantului, beneficiarului de venit)
c) plătitorul de venit suportă în interesul desfășurării activității cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizația de delegare-detașare în țară și în străinătate, precum și alte cheltuieli de această natură;
Observație: punctul c este vechiul punct d și este nemodificat
d) plătitorul de venit suportă indemnizația de concediu de odihnă și indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, în contul beneficiarului de venit.
Observație: punctul d este vechiul punct e și este nemodificat
Observație: punctul f – orice alte elemente care reflectă natura dependentă a activității – adică acel punct ce instituia arbitrariul, a fost eliminat.
Nu se detaliază nici acum, cine face reconsiderarea. Supuse celui mai mare risc de reconsiderare, dar așa a fost și inițial, sunt veniturile din convenții civile. Se înțelege însă că dacă acea convenție civilă denotă din contract că are elemente de continuitate, că are elemente ce pot duce la reconsiderare, atunci plătitorul va avea de ales: va opera modificări la contractul respectiv sau va reîncadra persoana respectivă cu contract de muncă.
Și veniturile PFA-urilor ce au contracte din care rezultă elementele necesare reconsiderării pot fi reconsiderate, dar așa cum am arătat și aici nu există nici acum norme aplicabile în cazul reconsiderării, nu se știe cum și ce declarații se depun, etc. Exemplul dat în postarea indicată anterior, rămâne valabil
.Despre convenții civile, am mai scris și pe forumul SAGA aici: http://www.sagasoft.ro/forum/viewtopic.php?p=64878 dar reiau textul din postare aici:
De regulă, contractele civile se întocmesc pe obiective, pentru o prestație unică.
Inițial în Legea 131/1999 exista stipulată convenția civilă, dar legea s-a modificat şi prevederile legate de convenții civile au dispărut din această lege.
Ca urmare rămân doar contractele civile prevăzute de codul civil. Dar legat de astfel de contracte putem distinge următoarele aspecte:
În codul civil există doar contractele privind locațiunea lucrărilor (Codul civil - art. 1.470-1.490).
Acestea, conform art.1470 sunt:
1. cea prin care persoanele se obligă a pune lucrările lor în serviciul altora;
2. cea a cărăușilor și a căpitanilor de corăbii, care se însărcinează cu transportul persoanelor sau al lucrurilor;
3. cea a întreprinzătorilor de lucrări.
Practica judecătorească și autoritățile fiscale cât și cei de la ITM consideră că un asemenea contract este posibil doar pentru o prestație unică, ocazională, și nu pentru activități regulate, desfășurate pe o perioadă de timp nelimitată sau mai lungă decât cere prestația respectivă.
Conform art. 1.471 din Codul Civil:"nimeni nu poate pune în serviciul altuia lucrările sale decât pentru o întreprindere determinată sau pe un timp mărginit".
Ca urmare condițiile im¬puse de lege sunt:
- serviciul prestat să fie determinat
- executat printr-o singură prestație, sau timpul pentru care prestează serviciul respectiv să fie limitat.
În practică, legat de aceste aspecte, s-a reținut că trebuie să fie vorba de o singură prestație care să dureze exact cât este necesar pentru a o duce la bun sfârșit. De exemplu, pentru un instalator, exact cât să repare sau să instaleze ceva.
Tot în ideea de a nu masca raporturi de muncă prin convenție civilă, în practică s-a mai reținut că nu se pot încheia astfel de convenții pentru activități care fac parte din obiectul de activitate principal sau secundar al firmei.
Deci, și înainte de apariția elementelor, mai clare și fără echivoc ce permit reconsiderarea unei activități, existau elemente în legislație ce permiteau această reconsiderare.
B.Art.III – referitor la contribuțiile individuale.
Acest punct al fostei OUG 58/2010 a fost modificat substanțial.
Acesta se referă exclusiv la venituri obținute din drepturi de autor și la cele obținute prin contracte/convenții civile încheiate conform Codului Civil, numind cele două tipuri de venituri ca fiind venituri de natură profesională.
În ceea ce privește tratamentul celorlalte categorii de venituri din activități independente: veniturile din activități independente realizate de către PFA, II, IF, liber-profesioniști, venituri din chirii, din contracte de agent, comision, consignație, etc. se revine la situația inițială, dinainte de apariția OUG 58/2010.
Un mic rezumat al art.III așa cum este el modificat acum:
Ce contribuții reglementează această ordonanță?
Doar contribuția individuală pentru asigurări sociale (CAS – pensii) și contribuția individuală de asigurări pentru șomaj. Contribuția pentru asigurări sociale de sănătate va fi tratată ca și până acum, în conformitate cu prevederile Legii 95/2006, nefăcând obiectul ordonanței.
Cine sunt persoanele obligate la plata acestor contribuții individuale (CAS și Șomaj)?
Toate persoanele fizice ce obțin venituri din drepturi de autor și din contracte/convenții civile încheiate conform codului civil. Aceste venituri se numesc, conform acestei ordonanțe „venituri profesionale”.
Chiar dacă o persoană este salariată sau este aleasă ori numită în funcție, va datora CAS și contribuție individuală pentru șomaj, pentru aceste venituri dacă pe lângă salariu va obține venituri de natură profesională. Concret, orice persoană fizică ce obține venituri de natură profesională va datora CAS și șomaj chiar dacă se regăsesc în categoriile de persoane prevăzute la art.5 alin.1 punctele I și II din Legea 19/2000 ori la art.19 din Legea 76/2002.
Cine este scutit de plata acestor contribuții pentru veniturile de natură profesională?
Nu li se aplică prevederile ordonanței, fiind astfel scutiți de ambele contribuții:
- Pensionarii
- Persoanelor asigurate în alte sisteme, neintegrate sistemului public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale
- Persoanele fizice ce sunt salariate și ce, ocazional, realizează venituri din drepturi de autor.
Nu datorează contribuția pentru șomaj, persoanele fizice a căror asigurare în sistemul asigurărilor sociale pentru șomaj este facultativă dacă aceștia au un contract de asigurare valabil. E vorba de cei prevăzuți la art.20 din Legea 76/2002 (asociat unic în cadrul societăților comerciale, administratori, PFA, II, etc). Acestora li se vor aplica prevederile acestei ordonanțe și vor datora contribuția pentru șomaj dacă renunță la contractul de asigurare.
Care este baza de calcul pentru aceste contribuții prevăzute de OUG 82/2010?
Pentru convenții civile: venitul brut realizat, dar nu mai mult decât 5 salarii medii lunar.
Pentru drepturi de autor și drepturi conexe: venitul brut din care se va scădea cota de cheltuieli forfetară, dar – pentru cei ce obțin cu regularitate venituri din drepturi de autor (chiar dacă sunt și salariați) – nu mai mult decât 5 salarii medii brute lunar, iar pentru cei ce obțin exclusiv venituri din drepturi de autor – în mod sporadic, ocazional – baza de calcul nu va depăși 5 salarii medii brute anual.
Ce procente se vor aplica?
Sunt cotele prevăzute pentru contribuțiile individuale la CAS și șomaj. În 2010 e vorba de 10,5% pentru CAS și 0,5% pentru șomaj.
Cine și când va calcula, reține, vira și declara?
Plătitorul de venit, va calcula, reține, declara și vira. Acesta va declara similar angajaților săi aceste contribuții. Virarea se va face în conturi distincte deschise la trezorerie pe seama CNPAS și ANOFM.
Termenul pentru depunerea declarațiilor și pentru virarea contribuțiilor este de 25 a lunii următoare celei în care s-a plătit venitul.
Declararea se va supune acelorași prevederi legale – ca modalitate și sancțiuni ca declararea sumelor datorate pentru salariați conform Legii 19/2000 și a legii 76/2002.
Modelul declarațiilor și probabil tipul, structura și conținutul fișierelor ce se raportează, urmează să apară în termen de 5 zile de la intrarea în vigoare a acestei ordonanțe. Să sperăm că de această dată, își vor respecta termenul.
Este exonerat plătitorul de venit de obligați declarării?
Da, dacă beneficiarii de venit sunt scutiți de plata acestor contribuții sau nu li se aplică prevederile ordonanței. Totuși pentru a fi exonerat, plătitorul va trebui să ceară beneficiarului de venit să facă dovada că este pensionar, sau face parte din persoanele ce sunt asigurate în alte sisteme de asigurare socială, ori că are contract de asigurare pentru șomaj. Dacă beneficiarul de venit nu face dovada încadrării în una din aceste situații, plătitorul este obligat să calculeze, rețină, vireze și să declare contribuțiile individuale.
Ce se întâmplă dacă o persoană obține venituri din mai multe convenții civile încheiate cu mai mulți plătitori de venit și a căror sumă lunar, depășește plafonul maxim stabilit de lege?
Beneficiarul venitului se va adresa, personal, atât la Casa de Pensii cît și la Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă, pentru a solicita restituirea sau compensarea contribuțiilor virate în plus, în conformitate cu prevederile codului de procedură fiscală.
Exemple:
1. Un pensionar are o convenție civilă cu o societate pentru a repara un obiect. Pentru plata serviciului se va reține doar impozit pe venit în conformitate cu prevederile codului fiscal (fie 10% dacă se face impunerea conform art.52 din CF, fie 16% dacă în contract se prevede ca impozitul să fie 16%, ca urmare impozitarea fiind efectuată conform art.78 din CF). Nu i se va reține CAS și nici șomaj. La sănătate pensionarul va fi obligat să-și declare și să-și achite contribuția pentru asigurări sociale de sănătate, dacă este cazul, în conformitate cu prevederile art.257 din Legea 95/2006.
Să presupunem că va primi 1000 lei brut pentru serviciu. Prin contract se optează pentru o cotă de impozitare de 16%.
Acesta va avea pe lista de plată:
Venit brut = 1000 lei
Impozit 16% = 160 lei
Rest de plată = (1000-160) = 840 lei
Atenție! Pensionarul va trebui să facă dovada către plătitorul de venit că este pensionar, altfel, plătitorul va dispune calculul și reținerea sumelor reprezentând contribuții individuale (CAS și Șomaj)
2. Un salariat are o convenție civilă cu o societate pentru a presta un serviciu. Pentru plata serviciului se va reține impozit pe venit în conformitate cu prevederile codului fiscal (fie 10% dacă se face impunerea conform art.52 din CF, fie 16% dacă în contract se prevede ca impozitul să fie 16%, ca urmare impozitarea fiind efectuată conform art.78 din CF), i se va reține CAS și șomaj conform art.III din OUG 82/2010. La sănătate salariatul nu va fi obligat să-și declare și să-și achite contribuția pentru asigurări sociale de sănătate, în conformitate cu prevederile art.257 din Legea 95/2006
Cazul I – venitul convenit prin convenția civilă este de 1000 lei
Lista de plată va fi astfel:
Venit brut = 1000 lei
Impozit 16% = 160 lei
Se va verifica dacă venitul brut se încadrează în limita maximă (5 salarii medii brute pe economie – pentru 2010 = 5 x 1836 lei = 9180 lei). Se constată că nu e cazul de aplicare a limitării.
CAS 10,5% = 105 lei
Șomaj 0,5% = 5 lei
Rest de plată = (1000-160-105-5)= 730 lei
Cazul II – venitul convenit prin convenția civilă este 15000 lei
Lista de plată va fi astfel:
Venit brut = 15000 lei
Impozit 16% = 2400 lei
Se va verifica dacă venitul brut se încadrează în limita maximă (5 salarii medii brute pe economie – pentru 2010 = 5 x 1836 lei = 9180 lei). Se constată este nevoie de aplicarea limitării (15000 lei > 9180 lei)
CAS 10,5% = 5 x 1836 x 10,5% = 9180 lei x 10,5% = 964 lei
Șomaj 0,5% = 5 x 1836 x 0,5% = 9180 lei x 0,5% = 46 lei
Rest de plată = (15000-2400-964-46)= 11590 lei
3. Similar celor două situații s-ar pune problema și dacă pensionarul și salariatul ar obține venituri din drepturi de autor, cu excepția cazului în care salariatul obține venit ocazional din drepturi de autor, dar cu aplicarea regulilor specifice determinării venitului impozabil în aceste situații
Cazul I – pesionar obtine venituri din drepturi de autor 1000 lei și face plătitorului, dovada faptului că este pensionar
Lista de plată va fi:
Venit brut = 1000 lei
Venit impozabil = 1000 lei
Impozit 16% = 1000 x 16% = 160 lei
Rest de plată = 1000-160 = 840 lei
Cazul II – salariatul unei societăți scrie un articol pentru un ziar, motiv pentru care primește de la editorul acelui ziar venituri din drepturi de autor. Este singurul articol scris de acesta și plătitorul consideră în această situație că venitul este ocazional. În această situație nu se datorează contribuțiile individuale. Se va proceda similar cazului I.
Cazul III – o persoană este salariat al unei societăți ce editează un ziar. Acesta are contract de muncă înscheiat cu acea societate și pentru articolele scrise există un contract prin care editura îi va achita drepturi de autor. Să vedem cum se va determina venitul impozabil, impozitul pe venit și contribuțiile individuale, considerând două situații: una în care i se achită drepturi de autor de 1000 lei și una în care i se vor achita venituri din drept de autor în sumă de 15000 lei.
Situatia 1 – venit de 1000 lei
Venit brut = 1000 lei
Cota forfetară 20% = 200 lei
Venit impozabil = 1000
Baza de calcul a contribuțiilor individuale = 1000 - 200 = 800 lei
Se va verifica dacă venitul se încadrează în limita maximă (5 salarii medii brute pe economie – pentru 2010 = 5 x 1836 lei = 9180 lei). Se constată că nu e cazul de aplicare a limitării.
Impozit 16% = 1000 x 16% = 160 lei
CAS 10,5% = 800 x 10,5% = 84 lei
Șomaj 0,5% = 800 x 0,5% = 4 lei
Rest de plată = 1000-128-84-4 = 752 lei
Situatia 2 – venit de 15000 lei
Venit brut = 15000 lei
Cota forfetară 20% = 3000 lei
Venit impozabil = 15000 lei
Baza de calcul a contribuțiilor individuale
Se va verifica dacă venitul se încadrează în limita maximă (5 salarii medii brute pe economie – pentru 2010 = 5 x 1836 lei = 9180 lei). Se constată este nevoie de aplicarea limitării (12000 lei > 9180 lei)
Impozit 16% = 15000 x 16% = 2400 lei
CAS 10,5% = 5 x 1836 x 10,5% = 9180 lei x 10,5% = 964 lei
Șomaj 0,5% = 5 x 1836 x 0,5% = 9180 lei x 0,5% = 46 lei
Rest de plată = 15000-2400-964-46= 11590 lei
4. O persoană fizică, neangajată cu contract de muncă nicăieri și ce nu este nici pensionar, va plăti impozit conform codului fiscal și CAS, șomaj și sănătate conform OUG 82/2010 și Legea 95/2006, dacă va obține venituri exclusiv din drepturi de autor.Doar că acestea se vor aplica la o bază de calcul diferită, în funcție de caracterul repetitiv sau ocazional al obținerii venitului. În această situație plafonul de 5 salarii medii brute este anual nu lunar dacă veniturile se obțin ocazional și de 5 salarii medii brute pe economice, lunar, dacă veniturile din drepturi de autor sunt repetitive.
5. O persoană fizică salariată, obține lunar de la 4 plătitori de venit distincți, câte 5000 lei. Venitul lunar al acestei persoane, din convenții civile, este 4 x 5000 lei = 20000 lei. După cum se vede, suma depășește plafonul maxim lunar (5 x salarii medii brute pe economie). În această situație ce se întâmplă:
Plătitorii A,B,C,D vor calcula lunar, fiecare, astfel:
Venit brut = 5000 lei
Impozit 16% = 800 lei
Fiecare plătior va verifica dacă venitul se încadrează în limita maximă (5 salarii medii brute pe economie – pentru 2010 = 5 x 1836 lei = 9180 lei). Fiecare va constata că nu e cazul de aplicare a limitării.
CAS 10,5% = 5000 x 10,5% = 525 lei
Șomaj 0,5% = 5000 x 0,5% = 25 lei
Rest plată = 5000-800-525-25= 3650 lei
Persoana fizică, beneficiarul, însă, va trebui să facă un calcul pe sume cumulate primite lunar, astfel
Venit brut de la plătitorii A.B,C,D = 5000+5000+5000+5000 = 20000 lei
Impozit 16% = 20000 lei x 16% = 3200 = 800+800+800+800. Nu există diferențe de impozit
Se va verifica dacă venitul se încadrează în limita maximă (5 salarii medii brute pe economie – pentru 2010 = 5 x 1836 lei = 9180 lei). Se constată este nevoie de aplicarea limitării (20000 lei > 9180 lei)
CAS datorat 10,5% = 5 x 1836 x 10,5% = 9180 lei x 10,5% = 964 lei
Șomaj satorat 0,5% = 5 x 1836 x 0,5% = 9180 lei x 0,5% = 46 lei
CAS reținut de plătitorii A,B,C,D = 525+525+525+525=2100 lei
Șomaj reținut de plătitorii A,B,C,D=25+25+25+25=100 lei
Sume de solicitat la restituire sau de compensat
La CAS = 1136 lei (2100 lei reținut de plătitori – 964 lei datorat)
La șomaj = 54 lei (100 lei reținut de plătitori – 46 lei datorat)
